5. Toamna…
Sub un cer cenusiu si greu, pe 1 septembrie 1989, am intrat senin pe portile Institutului de Boli Cardiovasculare I C C iliescu din spitalul Fundeni.
Sub un cer cenusiu si greu, pe 1 septembrie 1989, am intrat senin pe portile Institutului de Boli Cardiovasculare I C C iliescu din spitalul Fundeni.
…spusele ei de mai sus ilustrează perfect starea mea de atunci și mai ales sentimentele și senzațiile noastre ale tuturor celor de acolo, copii și părinți la un loc, cu toții prinși într-un joc de-a v-ați ascunselea pe viață și pe moarte!
De data asta nici lipsa aparaturii de ultimă generație nu mă mai mira, nici frigul din sală nu mă mai deranja așa de tare, parcă și tremuratul meu era mai liniștit…
am ieșit pe ușa spitalului cu o pungă cu 40 de radiografii și …
O dimineață obișnuită s-a transformat într-o nouă provocare pentru inima mea – fibrilația atrială. A fost începutul drumului spre a patra operație și spre o nouă valvă pulmonară.
Totul era planificat pentru a patra operație pe inimă, dar un telefon neașteptat a schimbat totul. Între speranță și disperare, am pornit o nouă luptă – cea pentru a găsi un centru care să mă poată opera. O poveste despre răbdare, credință și un vis urât trăit cu ochii deschiși.
Cand viata bate filmul iar lumea se opreste-n loc!
Și așa, pe 14 sau 15 februarie, ne-am îmbarcat spre Dortmund.:
„De data asta, o să fie bine.”